- Views: 131
BIODIVERSITATEA – TEZAUR NAȚIONAL INDISPENSABIL
„Ar trebui să protejăm fiecare fărâmă de biodiversitate ca fiind neprețuită,
în timp ce învățăm să o folosim și să ajungem
să înțelegem ce înseamnă aceasta pentru omenire”
E.O. Wilson
Componentele naturale – rocile, solul, apa, aerul și organismele vii (biodiversitatea), alcătuiesc acel mediul natural în care au apărut și s-au dezvoltat comunitățile umane pe Terra, inclusiv și cele care se pretind actualmente a fi un model al civilizației. Ori, Republica Moldova în acest sens face parte din familia țărilor europene care atrage o deosebită atenție conservării biodiversității; aceasta alcătuind unul dintre elementele naționale indispensabile prosperității neamului.
În prezent, suntem martorii unei pierderi constante a biodiversităţii cu consecinţe profunde pentru lumea naturală şi pentru bunăstarea oamenilor. Cauzele principale sunt schimbările care se produc în habitatul natural. Acestea au loc datorită sistemelor de producţie agricolă intensivă, construcţiilor, exploatării carierelor, exploatării excesive a pădurilor, oceanelor, râurilor, lacurilor şi solurilor, invaziilor de specii străine, poluării şi, tot mai mult, datorită schimbărilor climatice la nivel global.
Țara noastră dispune de o varietate semnificativă de specii de animale, plante, ciuperci și microorganisme; care și alcătuiesc biodiversitatea națională. Valoarea lor este de neprețuit pentru natură. Cu regret, suprafețele acoperite cu vegetație naturală sunt foarte reduse, constituind circa 25%. Flora Republicii Moldova este relativ bogată și include circa 5 500 de specii. Diversitatea faunei depinde în mare măsură de starea florei și vegetației. De exemplu, cele mai multe specii de mamifere sunt specifice pădurilor (47 de specii) și luncilor (33 de specii). Păsările sunt prioritar viețuitoare ale lacurilor și bălților (109 specii), pădurilor (106 specii) și stepelor (45 de specii).
Activitatea nechibzuită a omului însă, a afectat mult starea ecologică a biodiversității naționale; multe dintre specii devenind din ce în ce mai rare. Drept rezultat, o bună parte dintre ele au fost incluse în ce-a de a treia ediție a Cărții Roșii a Republicii Moldova (spre exemplu, 208 specii de plante și 219 specii de animale). Și acest lucru nu poate să nu ne îngrijoreze, deoarece ocrotind diversitatea lumii vii, noi, de fapt, creăm acele condiții naturale în care omul și societatea în ansamblu poate exista și se dezvolta.
Papucul-doamnei, bujorul-de-pădure, albăstreaua-Angelescu, arinul-alb, pisica-sălbatică, vidra, lebăda-de-vară, lopătarul, acvila-de-munte, uliganul-pescar, buha, șarpele-lui-Esculap, tritonul-cu-creastă etc. – reprezintă adevărate perle ale lumii vegetale și animale sălbatice ce fac parte din diferite categorii de raritate ale Cărții Roșii, care au fost stabilite de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN). De menționat că prin structura sa particulară, Cartea Roșie a Republicii Moldova, ca, de altfel, și celelalte Cărți Roșii ale altor țări, reprezintă semnale de alarmă menite să atragă atenția publicului larg și a factorilor de decizie asupra speciilor care se află în stare critică sau se apropie de acest prag al dispariției.
Protecția și conservarea biodiversității la nivel național este, în special, reglementată de Legea 1538/1998 privind fondul Ariilor Naturale Protejate de Stat (ANPS). Investigațiile realizate în teritoriul ANPS pe parcursul a mai multor ani de către colaboratorii Institutul de Ecologie și Geografie, s-au finalizat în 2021 cu Crearea Băncii de Date privind obiectele și complexele din Fondul Ariilor Naturale Protejate de Stat în format print și electronic-Word - IV volume, realizată în conformitate cu Legea nr.1538/1998, Art.14., lit.o și HG nr. 414 din 02.05.2000.
Rezultatele obținute, denotă că majoritatea ANPS corespund categoriei de arie protejată (rezervație științifică, monument al naturii, rezervație naturală etc.), iar regimul de protecţie, în linii generale, se respectă. Totodată, cercetările realizate demonstrează necesitatea întreprinderii unor acțiuni eficiente în scopul protejării, conservării și restabilirii ecosistemelor și, în special, a speciilor de plante și animale vulnerabile, periclitate și critic periclitate.
De aceea problema protecției mediului, inclusiv a biodiversității, este una de importanță majoră în menținerea unui echilibru ecologic durabil în natură. Ori, dezvoltarea societății și protecția mediului ambiant sunt la fel de importante pentru supraviețuirea omenirii. În acest scop, trebuie să se întreprindă acțiuni comune în vederea protecției biodiversității și a folosirii ei cu multă grijă și responsabilitate.
Pentru protecția biodiversității și a naturii în ansamblu este nevoie de:
- elaborarea unor programe de cercetare pentru cunoașterea situației reale a a biodiversității și a celorlalte componente de mediu;
- monitorizarea ecologică de durată a stării biodiversității și evaluarea acțiunilor de deteriorare a ei din partea omului;
- elaborarea la timp a legilor de protecție corespunzătoare și responsabilizarea instituțiilor și organizațiilor responsabile de aplicarea lor;
- pregătirea specialiștilor în domeniul conservării biodiversității;
- educația ecologică, îndeosebi a tinerilor, de care depinde viitorul stării naturii, inclusiv a biodiversității;
- cooperarea la nivel european și internațional pentru soluționarea problemelor globale ale mediului ambiant (de exemplu, poluarea transfrontalieră).
Astfel, la unul dintre cele mai importante foruri internaționale de protecție a naturii, Summitul Planetei (a. 1992), la care a participat și Republica Moldova, guvernele țărilor au semnat un acord comun prin care s-au angajat că: ,,Vom tinde spre o dezvoltare și sporire a calității vieții pentru toate popoarele. Aceasta înseamnă că trebuie să obținem totul de ce avem nevoie astăzi pentru a ne asigura o viață prosperă, dar fără a epuiza resursele naturale destinate generațiilor viitoare,, .
Sincere felicitări tuturor specialiștilor din domeniu,
vă dorim multă sănătate și realizări frumoase !!!
Autori: dr. hab., prof. univ. Tudor Cozari
dr., conf. cerc. Anatol Tărîță