- Views: 27
Ziua de 1 Aprilie este deja consacrată ca fiind un moment important pentru protecția naturii, cunoscută ca Ziua Internațională a Păsărilor. Această dată, cu rădăcini în semnarea Convenției Internaționale pentru Protecția Păsărilor în 1906, subliniază importanța conservării speciilor și a habitatelor acestora. În prezent, păsările sunt indicatori esențiali ai sănătății ecosistemelor și ai schimbărilor climatice, iar protejarea lor necesită eforturi continue.
În această perioadă a anului, majoritatea păsărilor sunt deja în plină migrație. Cocostârcii/berzele (Ciconia ciconia), pot fi văzuți în stoluri mari deasupra țării, dar deja au început să ocupe o parte din cuiburi. Păsările de talie mică sunt și ele în plină mișcare, iar pupezele (Upupa eposp) și-au făcut deja apariția pe meleagurile noastre. Cântecul văilor se îmbogățește pe zi ce trece cu noi triluri, iar inconfundabila privighetoarea de zăvoi (Luscinia luscinia) încă se lasă așteptată. Totodată, ereții și acvilele sunt în plin drum spre zonele de cuibărit, parcurgând distanțe impresionante pentru a reveni în habitatul locurile de cuibărit.
Acvila țipătoare mica (Acvila pomarina)
Republica Moldova este situată la intersecția a două zone biogeografice distincte: zona stepică și zona silvostepei, fiecare având un rol crucial în susținerea biodiversității avifaunistice și în menținerea rezilienței ecosistemelor în fața schimbărilor climatice.
Zona stepică este caracterizată prin pajiști întinse, soluri fertile și un climat mai arid, oferind un habitat esențial pentru numeroase specii de păsări adaptate la aceste condiții. Aici întâlnim specii caracteristice, precum dumbrăveanca (Coracias garrulus), ciocârlia de stol (Calandrella brachydactyla) și fâsa de câmp (Anthus campestris), care depind de prezența habitatelor deschise pentru hrănire și cuibărit. Această regiune joacă un rol-cheie în menținerea echilibrului ecologic, însă este puternic afectată de agricultură intensivă, schimbările în utilizarea terenurilor și fragmentarea habitatului. În plus, în ultimii ani, are loc un atac fără precedent asupra zonelor deschise de stepă sub pretextul combaterii schimbărilor climatice, prin împăduriri pe pășuni. Aceste ecosisteme sunt esențiale pentru păstrarea biodiversității, iar suprafața lor este în continuă reducere în țara noastră. Această tendință afectează în mod direct speciile de păsări dependente de habitatele deschise, dar și o serie de mamifere, precum popândăul comun (Spermophilus citellus) cât și popandăul pătat (Spermophilus suslicus), hamsterul / hârciogul (Cricetus cricetus), dihorul de stepă (Mustela eversmannii) toate fiind incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Menținerea unor zone naturale, crearea de coridoare ecologice din contul terenurilor Agricole și nu a pajiștilor (cum se face în prezent) și utilizarea practicilor agricole sustenabile sunt esențiale pentru conservarea biodiversității stepice.
Fâsa de câmp (Anthus campestris)
Zona silvostepei, care reprezintă o tranziție între stepă și pădurile temperate, este caracterizată printr-un mozaic de păduri de stejar, gorun și pajiști împădurite. Acest peisaj divers oferă habitate pentru o gamă variată de specii, incluzând sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), ghionoaia sură (Picus canus) și ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus). Pădurile și perdelele forestiere joacă un rol crucial în menținerea stabilității climatice locale, în protecția solului și a resurselor de apă, contribuind astfel la reziliența ecosistemelor. De asemenea, aceste habitate sunt esențiale pentru speciile migratoare, oferind locuri de odihnă și hrănire pe rutele lor sezoniere. Dar la fel de important este și calitatea pădurilor, ori recentele studii relevă o reziliența mai mare a speciilor native în fața schimbărilor climatice față de speciile introduce (precum salcâmul (Robinia psudoacaia)). Pădurile cu arbori autohtoni cu vârste mai mari, vor adăposti și o biodiversitate mai bogata, față de o pădure de aceeași vârstă cu arbori alohtoni (străini/introduși). Deasemenea prima va avea avantaje în fața schimbarilor climatice și conservarea genofondului local și de la sine înțeles că și o diversitate avifaunistică deosebită.
Deși nu suntem încă la nivelul de cunoaștere al acestor minunate animale precum vest-europenii, eforturile recente de monitorizare a avifaunei din acestă regiune au evidențiat necesitatea protejării și restaurării habitatelor pentru menținerea echilibrului ecologic. Observațiile din teren și studiile privind distribuția păsărilor au contribuit la înțelegerea impactului schimbărilor climatice și a activităților umane asupra biodiversității. Aceste date sunt esențiale pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de conservare și management al speciilor și habitatelor lor.
În plus, activitățile educaționale și promovarea ecoturismului pot juca un rol important în sensibilizarea publicului cu privire la importanța protejării păsărilor. Atelierele de fotografie de natură contribuie la documentarea biodiversității și la conștientizarea valorii ecologice a acestor peisaje.
Astăzi, mai mult ca oricând, avem responsabilitatea de a proteja păsările și mediile lor de viață. Ziua de 1 Aprilie este un bun prilej pentru a ne reaminti de rolul lor esențial în natură și de necesitatea unor acțiuni susținute pentru conservarea acestora. Prin eforturi științifice, educaționale și de conștientizare, putem contribui la menținerea biodiversității și la protejarea speciilor pentru generațiile viitoare.
Dr. Vitalie Ajder, cerc. șt. coord. Lab. ENA.