APA CA PATRIMONIU NATURAL

Opinia dlui Anatol TĂRÂȚĂ, dr., conf. cerc., șef laborator „Ecosisteme natural și antropizate” către Ziua Internațională a Apei

„Apei i-a fost dată puterea de a deveni seva vieții pe pământ”
(Leonardo Da Vinci)

La nivel mondial, apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, de aceea este tratată ca un patrimoniu natural care trebuie protejat şi apărat.

In cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite asupra Mediului Înconjurător de la Rio de Janeiro la 22 decembrie 1992 a fost adoptata hotărârea prin care 22 martie devine „Ziua Mondială a Apei”. Aceasta s-a dovedit a fi o ocazie bună pentru a reaminti tuturor cât de importante sunt eforturile concrete de a oferi spre consum apă calitativă, precum şi identificarea problemelor şi găsirea de soluţii la aceste probleme.

Ziua Mondială a Apei 2022 se va concentra pe tema Valorizarea apei. Această temă se va extinde dincolo de problemele de stabilire a prețurilor pentru a include valoarea de mediu, socială și culturală pe care oamenii o acordă apei.

În secolul al XXI–lea, a doua mare problemă globală, după creşterea populaţiei planetei este criza apei potabile. Apa dulce reprezintă un procent destul de mic din cantitatea totală de apă de pe planetă, şi anume 2,5%, din procentul de 71 cât reprezintă apa pe suprafaţa Pământului. Din apa dulce doar un procent este direct accesibilă prin izvoare, râuri, lacuri, ape subterane calitative, restul regăsindu-se în calotele glaciare, prin urmare doar 0,7% din apa planetei este disponibilă, ca sursă de supraviețuire, pentru populația actuală de 7,9 miliarde de oameni.

Datorită schimbărilor climatice resimțite mai ales în ultimii ani, s-au accentuat fenomenele de secetă. Efectele secetei au marcat o scădere a nivelului apelor subterane. De aceea la nivel guvernamental au fost adoptate măsuri pentru protecţia şi conservarea resurselor de apă existente. În Republica Moldova calitatea apei este reglementată de Legea apelor Nr. 272/2011, urmată de un șir de Hotărâri de Guvern privind cerințe de calitate a mediului pentru apele de suprafață, monitorizarea şi evidența sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, colectare, epurare, deversare a apelor uzate în corpurile de apă etc.

Monitorizarea calității apelor reprezintă activitatea de observaţii, măsurători standardizate şi continue pe termen lung, pentru cunoaşterea şi evaluarea parametrilor caracteristici ai apelor, în vederea gestionării şi a definirii stării şi tendinţei de evoluţie a calităţii acestora, precum şi evidenţierii permanente a stării resurselor de apă.

Astfel laboratorul „Ecosisteme Naturale și Antropizateˮ din cadrul Institutului de Ecologie și Geografie are ca obiective de cercetare evaluarea integrată a calității componentelor de mediu, evidențierea și evaluarea surselor majore de poluare cu calcularea sarcinilor critice ale poluanţilor proveniți de la diverse surse, inclusiv evaluarea ecologică a apelor de suprafață și subterane cu determinarea parametrilor fizico-chimici și coeficienţilor lor de irigare, estimarea gradului de transformare a poluanţilor din apă şi a capacităţii de autoepurare şi nitrificare precum și valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii în acord cu strategia și politicile de mediu. Ca rezultat în laborator a fost realizată cercetarea resurselor de apă din teritoriile obiectelor și complexelor Ariilor Naturale Protejate de Stat (Legea nr. 1538/1998). Calitatea apei în aceste obiecte acvatice este variabilă, în funcţie de sursa utilizată şi de zona geografică a ţării, dar, în general starea ecologică este satisfăcătoare.

Studiile realizate în cadrul laboratorului au condus la elaborarea și aprobarea de către Institutul de Standardizare din Republica Moldova a două standarde naționale: standardul național de determinare a NH3 în ape: „SM 353:2020. Calitatea apei. Determinarea conținutului amoniacului. Metodă de calcul” cu o importanță deosebită, în special, pentru piscicultură, deoarece va fi o tehnică de lucru utilă în evaluarea motivelor mortalității în acvacultură/piscicultură și Standardul național „SM 354: 2021. Calitatea apei. Determinarea indicelui de calitate a apei de suprafaţă. Metoda de calculˮ. Rezultatele cercetărilor realizate în procesul de studiu a apelor de suprafață și subterane au fost reflectate în următoarele publicații:

1. SANDU, M.; TĂRÎŢĂ, A.; MOŞANU, E.; ŢURCAN, S. Indicele de poluare a apelor de suprafaţă. Studiu de caz – apele de suprafaţă din Ocolul silvic Hârjauca (Ghid ştiinţifico-practic), Ch.: Primex-Com, 2017. 38 p. ISBN 978-9975-110-78-5.
2. SANDU, M. Normativele Republicii Moldova privind calitatea și protecția apelor: parametrii de calitate a apelor de suprafaţă, subterane şi la deversarea apelor uzate. Ghid ştiinţifico-practic. Ch.: „Primex-Com”, 2018. 74 p. ISBN 978-9975-3232-2-2.
3. SANDU, M. Indicii de calitate a apelor (studii de caz: apele din Republica Moldova). (Ghid ştiinţifico-practic). Chişinău, 2019, 67 p. ISBN 978-9975-3319-6-8.
4. SANDU, M. Tehnologii de tratare a apelor destinate consumului uman, de epurare a apelor uzate menajere, industriale, pluviale şi a levigatului, expertizate în Republica Moldova. (Ghid ştiinţifico-practic destinat cercetătorilor ştiinţifici, studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor, profesorilor în domeniul mediului şi protecţiei apelor). Chişinău: „Primex-Com”, 2020, 160 p. ISBN 978-9975-3347-4-7
5. SANDU, M.; TĂRÎŢĂ, A.; MOŞANU, E.; LOZAN, R. Starea ecologică a resurselor de apă din Zonele umede de importanţă internaţională Ramsar din Republica Moldova. Ghid ştiinţifico-practic. Ch.: "Primex-Com", 2021, 66 p. ISBN 978-9975-3493-6-9.