22 APRILIE - ZIUA PĂMÂNTULUI

„Fie numai paşnice şi fericite Zilele Pământului pentru

minunata noastră navă cosmică,Terra, care continuă

să zboare şi să se rotească în spaţiul rece cosmic cu

 încărcătura sa caldă şi fragilă care este viaţa...”

U. Thant, Secretar General al ONU, 21 martie 1971

Această sărbătoare de mediu a luat naştere în SUA unde este considerată sărbătoare de stat, iar Preşedintele în această zi adresează cetăţenilor Americii chemarea de a păstra Pământul. Ziua Pământului este chemată să unească oamenii planetei în acţiunea de protecţie a mediului. Prima acţiune de acest fel a început la 22 aprilie 1970.  Această zi se marchează pentru a aduce în atenţia oamenilor pericolul catastrofelor ecologice şi necesitatea prevenirii consecinţelor ireversibile ale activităţii omului, care pun în pericol însăşi existenţa omului pe Pământ. Scopul acţiunilor desfăşurate în această zi este transformarea problematicii ecologice în parte integrantă a educaţiei şi culturii. Prima conferinţă a ONU pe probleme de mediu a avut loc în 1972 la Stokholm. În acelaşi an a fost instituit Programul ONU cu privire la mediu (UNEP), orientat spre controlul mediului şi coordonarea măsurilor de protecţie ecologică.

Sloganul Zilei Pământului din 2025 este “PUTEREA NOASTRĂ, PLANETA NOASTRĂ”, îndemnând pe toată lumea să se unească în jurul producerii energiei regenerabile, astfel încât să putem tripla electricitatea curată până în 2030.

Pe măsură ce ne apropiem de această etapă importantă, sărbătorim o realitate transformatoare: soluțiile de care avem nevoie pentru a crea energie curată, ieftină și nelimitată pentru întreaga planetă prin intermediul energiei solare, eoliene și a altor tehnologii regenerabile sunt la îndemâna noastră. Energia verde reprezintă azi una dintre cele mai importante soluții pentru provocările energetice și de mediu ale secolului XXI. Adoptarea acestui tip de resurse nu este doar o tendință modernă, ci o necesitate stringentă, având în vedere epuizarea resurselor convenționale și impactul major al poluării asupra ecosistemelor. În contextul crizei climatice globale, energia verde devine un pilon de bază pentru un viitor sustenabil. Sursele regenerabile, cu toate avantajele și limitele lor, joacă un rol crucial în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, contribuind la combaterea efectelor încălzirii globale. De la îmbunătățirea calității aerului în urbele aglomerate, până la oferirea de soluții viabile pentru comunitățile izolate, tehnologiile bazate pe resurse regenerabile demonstrează cum pot redefini modul în care utilizăm și gestionăm resursele naturale, deschizând calea către un model mai responsabil de consum.

Reducerea poluării aerului atmosferic cauzate de arderea combustibililor fosili poate reduce semnificativ riscul de boli respiratorii și cardiovasculare, inclusiv astm, bronșită, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. Scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră ajută la atenuarea riscurilor asociate cu schimbările climatice, cum ar fi valurile de căldură, secetele frecvente, inundațiile și alte calamități. De menționat că, ultimii 10 ani, 2015-2024, au fost cei mai calzi 10 ani înregistrați, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale. Anul trecut a fost probabil primul an calendaristic cu o temperatură medie globală de peste 1,5°C peste nivelul preindustrial – cu aproximativ 1,55°C peste media din 1850-1900. Se consideră că riscurile de mediu reprezintă jumătate din primele 10 riscuri în următorii 10 ani, evenimentele meteorologice extreme, pierderea biodiversității și colapsul ecosistemelor și schimbările critice ale sistemelor Pământului fiind primele trei.

Republica Moldova are ca obiectiv să crească ponderea energiei regenerabile în mixul energetic la 30% până în 2030. Acest obiectiv este susținut prin mai multe documente de politici naționale. Prin încurajarea investițiilor în surse regenerabile, Republica Moldova ar putea reduce dependența de resursele energetice importate și crește în același timp consumul de resurse energetice interne. Cele mai promițătoare surse de energie regenerabilă sunt energia solară, energia eoliană și hidroenergia.

         Energia solară: Republica Moldova are un potențial crescut pentru valorificarea energiei solare datorită poziției geografice și a condițiilor climatice. Potențialul mediu anual al energiei solare este estimat la 1200-1400 kWh/m², ceea ce face posibilă dezvoltarea unei capacități mari de producție de energie solară. Energia fotovoltaică solară ar putea furniza până la 4,5 GW de capacitate.

       Energia eoliană: Aproape întreaga țară are locații favorabile pentru investiții în energia eoliană. La o înălțime de 100 m, suprafața teritoriului cu viteze ale vântului cuprinse între 5-8 m/s este de aproximativ 33,2 km², ceea ce reprezintă 98,7% din teritoriul țării. Potențialul de producție de energie electrică din surse eoliene competitive din punct de vedere al costurilor poate ajunge până la 21 GW.

       Hidroenergia: Republica Moldova dispune de hidrocentrala Costești-Stânca, iar cantitatea de energie electrică produsă contribuie la reducerea dependenței de combustibilii fosili. Potențialul hidroenergiei în republică include și posibilitatea de construire a unor noi hidrocentrale. Se estimează că pot fi dezvoltate centrale hidroelectrice de acumulare prin pompare cu o putere de până la 100 MW.

      Biomasa: Republica Moldova are un potențial semnificativ de biomasă, utilizată în principal în mod tradițional ca lemn de foc și deșeuri agricole. Investițiile în centrale electrice care utilizează biomasa ar putea aduce beneficii considerabile. Se estimează că până în 2030 ar putea fi instalate circa 400 MW de centrale pe biogaz produs din deșeuri agricole, animaliere, industriale și menajere.

PUTEREA MIȘCĂRII ZIUA PĂMÂNTULUI ESTE DE NEOPRIT...

        Puterea acestei mișcări constă în natura sa locală și în puterea noastră ca indivizi. Este vocea colectivă a cetățenilor preocupați care împinge guvernele și corporațiile să își asume angajamente îndrăznețe și să ia măsuri decisive. Prin implicarea în inițiative comunitare, participarea la alegerile locale și naționale având în vedere energia regenerabilă și luarea unor decizii sustenabile în viața de zi cu zi, noi oamenii, suntem catalizatorii schimbării. Această revoluție alimentată de oameni demonstrează că, atunci când ne unim vocile și acțiunile, putem depăși chiar și cele mai recalcitrante sisteme și putem crea un viitor energetic mai curat și mai echitabil pentru toți.

Ziua Pământului a devenit un lider în lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii naturii. Pe măsură ce sărbătorim cea de-a 55-a aniversare, trebuie să folosim această mișcare cu adevărat globală pentru a acționa, ca cetățeni și guverne, ca consumatori și întreprinderi, ca indivizi și comunități. Supraviețuirea noastră ar putea depinde de asta.

Realizat:

Dr., cerc. șt. coord., BRAȘOVEANU V.,

Lab. ENA al IEG, USM.